SAP: Top 10 tendințe din tehnologie cu impact major în următorul deceniu

Experții SAP, lider global în transformare digitală, prezintă cele mai importante zece tendințe tehnologice cu impact major în dezvoltarea mediului de business și a societății de-a lungul următorilor 10 ani.

Progres masiv în putere de calcul și capacitate de transfer

Deși în prezent nu sunt comercializate în masă, calculatoarele cuantice vor fi o parte esențială a serverelor enterprise și a laboratoarelor companiilor de cercetare până la finele deceniului. Creșterea exponențială a puterii de calcul va conduce la eliminarea barierelor care ne-au împiedicat să prelucrăm cantitatea infinită de date disponibilă în prezent. Un alt salt substanțial îl va înregistra capacitatea și viteza de transfer a datelor, grație tehnologiei 5G și a celor ce vor urma.

Cloud – ecosistemul IT cu cea mai rapidă dezvoltare

Ani de zile, cloud-ul a fost cea mai utilizată platformă de furnizare a serviciilor IT, în special pentru externalizarea unor servicii precum achiziții, resurse umane și vânzări. Cu toate acestea, experții SAP preconizează că rolul său va continua să crească dincolo de stocare și procesare, spre generarea de date predictive. În viitor, aplicațiile care rulează în cloud, mai ales dacă au la bază algoritmi de inteligență artificială, vor recunoaște nevoile recurente și vor oferi recomandări utilizatorilor.

Experiența clienților – adevăratul diferențiator

Un studiu recent a arătat că 80% dintre CEO sunt convinși că produsul lor oferă o experiență excelentă publicului țintă, în timp ce doar 8% dintre consumatori sunt de aceeași părere. Din acest motiv, în următorii ani, tehnologia va fi cea care va face posibilă o mai bună înțelegere și digitalizare a nevoilor și așteptărilor clienților, ajutând brandurile să ofere experiențe îmbunătățite. Potrivit experților SAP, acesta va fi principiul care va ghida atât direcțiile de inovare a produsului, cât și dezvoltarea strategiilor de employer branding.

Automatizarea muncii – impact major asupra societății

Experții SAP afirmă că revoluția productivității și automatizării, denumită Industria 4.0, va avea un impact deosebit asupra pieței muncii și societății în general și va reprezenta un subiect deosebit de important pentru anii următori. Chiar dacă dezvoltarea proceselor de robotizare și inteligență artificială vor elimina anumite meserii și locuri de muncă, acest lucru nu va crea o nouă ordine mondială în viitorul apropiat, dar va putea implica, într-o primă etapă, alte măsuri pentru a menține un echilibru în deceniul ce urmează. Astfel, putem observa introducerea săptămânii de lucru de 4 zile sau a unui venit minim garantat, taxarea roboților sau a platformelor de social media.

„Îmbunătățirea eficienței în producție, planificarea avansată și predictibilitatea determinate de inovațiile tehnologice vor continua să reducă costurile și să ajute companiile să își eficientizeze procesele de business. Este evident că dezvoltarea acestor tehnologii vor avea un impact major asupra economiei și societății, iar SAP este pregătită să ajute organizațiile să adopte aceste schimbări”, a declarat Cristian Popescu, Managing Director SAP România.

Datele personale schimbă jocul!

Volumul infinit de date personale disponibile în spațiul digital vor avea un impact semnificativ în dezvoltarea de noi modele de business și surse de venit. În afară de bunuri și servicii, și alte meta-produse vor putea fi achiziționate în online: aprecierile (likes), recenziile pozitive sau chiar înscrierea în diverse grupuri și comunități online. Impactul social al acestei tendințe nu este ușor de prevăzut, însă, un rol decisiv îl vor avea guvernele, prin crearea de noi cadre legislative.

Integrarea om – smartphone

În ultimii ani, smartphone-ul a depășit granițele unui simplu telefon, devenind asistentul nostru personal. Marea întrebare pentru următorul deceniu este dacă ecranul tactil și microfonul vor fi înlocuite cu o altă platformă, instrument sau metodă. Dacă în prezent comenzile de bază pot fi realizate și prin intermediul ceasurilor inteligente, următorul pas va fi realizarea acestora prin mișcări sau mimică facială. Iar dacă depășim teama de a avea senzori implantați în piele, comenzile pot fi trimise chiar cu ajutorul gândurilor. După ce ne-am „mutat” biroul, portofelul și alte lucruri personale în smartphone, poate este timpul ca smartphone-ul să se „mute” în corpul nostru. Sau măcar să fim mai integrați cu el.

Industria auto nu moare, din contră!

Modele de business bazate pe lipsa proprietății – shared economy – au explodat deceniul trecut. Locuitorii marilor orașe tind să renunțe la achiziția de mașini personale și caută soluții alternative de transport. Unii specialiști au considerat că acest lucru va conduce inevitabil la prăbușirea industriei auto. Totuși, lucrurile nu sunt atât de sumbre precum par. Din contră! Tehnologia a jucat un rol important în avântul economiei de tip sharing, oferindu-le companiilor posibilitatea de a măsura și taxa clienții la nivel de unitate de măsură: kilometri parcurși, spre exemplu. Chiar dacă oamenii nu-și vor mai achiziționa mașini, ei tot vor avea nevoie să ajungă din punctul A în punctul B și vor plăti pentru asta. Mașinile utilizate în platformele de sharing vor fi înlocuite de 5 ori mai des decât vehiculele personale, astfel, industria auto va continua să producă și să vândă mașini în continuare, într-un ritm mult mai alert ca până acum.

Siguranța în online, o provocare

Experții SAP consideră că următorul deceniu este critic pentru definirea relației complicate dintre platformele online care se bazează pe informațiile utilizatorilor și dorința oamenilor de a redobândi controlul asupra valorilor, atenției și preocupărilor personale. Utilizatorii vor fi mai conștienți de provocările în mediul online, în special pe platformele de socializare și cloud, iar siguranța datelor personale și drepturile de autor vor căpăta o importanță deosebită.

Asistența medicală redefinită

Îmbătrânirea și rata de scădere a lucrătorilor activi în comparație cu populația este o realitate a ultimilor decenii. Totuși, există speranță: forța de muncă eliberată de alte domenii datorită robotizării va fi absorbită mai pregnant de sectorul medical și asistenței sociale. În acest segment, tehnologia va juca din nou un rol important prin instrumente de supraveghere integrate, wearables, soluții de îngrijire la domiciliu disponibile pe scară largă, consiliere la distanță și sisteme de urgență care vor sprijini vârstnicii. Totodată, tehnologia poate fi de folos și în arii precum realitatea virtuală, prin însoțitori și ajutoare virtuale sau case virtuale pentru cei în vârstă.

Energie ieftină, produse sustenabile

Utilizarea din ce în ce mai eficientă a energiei regenerabile din ultimii ani va conduce la scăderea costurilor pentru consumatori, factura generală incluzând doar taxele de acces la rețea. Drept urmare, toți consumatorii, casnici și industriali, vor trece, inevitabil, la electricitate. Beneficiile se vor resimți în transport și producție, devenind aproape singura modalitate de a elimina hidrocarburile și de a reduce amprenta de carbon. Energia ieftină va face posibilă producția de bunuri mai eficient și într-un mod mai sustenabil, prin tranziția către produse fabricate local, folosind tehnologia 3D, eliminând costurile aferente lanțurilor de aprovizionare tradiționale (producție, depozitare, transport). Totuși, pentru implementarea acestor beneficii, țările vor trebui să facă investiții uriașe în dezvoltarea sistemelor de transmisie a energiei electrice și în producția mai multor centrale de dimensiuni mai mici. Provocarea pe termen lung va fi distribuirea multidirecțională și stocarea energiei.

Impactul tehnologiei asupra omului si a vietii cotidiene

Tehnologia evolueaza acum mult mai rapid fata de perioada anterioara, in sensul in care a luat un avant puternic si nu da semne sa se opreasca. Realitatea virtuala si augmentata, crearea robotilor care sa inlocuiasca munca repetitiva, primul zbor cu oameni in spatiu sunt doar cateva reusite care au avut loc in ultima perioada, iar viitorul este si mai promitator. Lucruri care pana acum ceva timp ni se pareau intangibile, sunt acum posibile datorita tehnologiei. Si odata ce am gustat din aceste beneficii si posibilitati, nu vom putea niciodata sa ne intoarcem la lucrurile de dinainte.

Daca ne gandim la impactul tehnologiei asupra omului si a vietii cotidiene ne vor veni in minte doar aspectele pozitive. Insa, in functie de cat de mult ne lasam condusi de tehnologie, pot exista si anumite aspecte negative, pe care le detaliem mai jos.

1. Care sunt aspectele pozitive ale impactului tehnologiei asupra omului

Ca sa intelegem mai bine rolul tehnologiei in viata noastra, o sa punctam mai jos cateva dintre domeniile in care ne bucuram cel mai tare de evolutia ei.

Comunicarea la distanta → cum ar arata viata ta daca nu ai putea vorbi cu cei dragi, familie sau prieteni? Cat de repede te-ai descurca la un job daca nu poti trimite un e-mail sau sa suni? Ar mai fi existat job-ul pe care il ai acum?

→ cum ar arata viata ta daca nu ai putea vorbi cu cei dragi, familie sau prieteni? Cat de repede te-ai descurca la un job daca nu poti trimite un e-mail sau sa suni? Ar mai fi existat job-ul pe care il ai acum? Calatorii rapide → partea faina a tehnologiei este ca se raspandeste in absolut toate domeniile. Calatorii care inainte se faceau doar cu vaporul, pe perioade lungi de timp (sau care erau chiar imposibile), acum se fac in cateva ore, in conditii de siguranta si cu grad mare de confort. Nu s-a descoperit o masina a timpului, de teleportare (inca), dar tot suntem intr-un punct extrem de avansat.

→ partea faina a tehnologiei este ca se raspandeste in absolut toate domeniile. Calatorii care inainte se faceau doar cu vaporul, pe perioade lungi de timp (sau care erau chiar imposibile), acum se fac in cateva ore, in conditii de siguranta si cu grad mare de confort. Nu s-a descoperit o masina a timpului, de teleportare (inca), dar tot suntem intr-un punct extrem de avansat. Tehnologia in diverse ramuri ( agricultura, medicina, automobile etc.) → totul este conectat. Daca ne gandim la medicina, trebuie sa vedem progresul intalnit in ultimii ani – de la noi tratamente si vaccinuri, la diferite descoperiri. Pandemia din ultimul an este un exemplu in acest sens – datorita tehnologiei si a celor mai recente descoperiri din acest domeniu, au fost create noi vaccinuri impotriva unui virus crud. Si nu doar in acest domeniu putem vedea avantajele, ci si in tot ceea ce ne inconjoara si in toate mediile in care lucram.

( etc.) → totul este conectat. Daca ne gandim la medicina, trebuie sa vedem progresul intalnit in ultimii ani – de la noi tratamente si vaccinuri, la diferite descoperiri. Pandemia din ultimul an este un exemplu in acest sens – datorita tehnologiei si a celor mai recente descoperiri din acest domeniu, au fost create noi vaccinuri impotriva unui virus crud. Si nu doar in acest domeniu putem vedea avantajele, ci si in tot ceea ce ne inconjoara si in toate mediile in care lucram. Chiar daca tehnologia inseamna inovatie, asta nu inseamna ca nu suntem atenti cu mediul. Consumerismul si modul vechi si traditional de a face lucrurile au dus la degradarea mediului inconjurator. Insa acum atentia este indreptata catre gasirea unor solutii (centrale eoliene, energie solara, folosirea de LED-uri in detrimentul becurilor, reciclarea etc.).

Tehnologia inseamna acces rapid la educatie si informatie

Siguranta, securitate si eficientizare in propria locuinta prin smart home (despre beneficiile unei case smart am vorbit in repetate randuri – daca vrei sa recitesti, iti lasam aici un link rapid catre articol).

2. Impactul negativ al tehnologiei

Chiar daca vorbim despre impactul negativ al tehnologiei, asta nu inseamna ca trebuie sa oprim procesul de evolutie, ci doar sa ne „ajustam” noi comportamentul si sa vedem cat de mult consumam din ceea ce ne inconjoara. Practic, aspectele negative sunt legate de modul in care reactionam noi si, de cele mai multe ori, au un singur numitor comun – telefon si lucrurile care se pot face cu el:

Fuga de realitate si interactiune limitata → atunci cand totul se poate rezolva din spatele unui e-mail, apel, mesaj, tinzi sa te ascunzi in fata unui ecran. Devii comod cu acest stil si parca te „izolezi” putin de interactiunea umana. Este ok sa preferi solutiile rapide, dar nu uita de intalnirile live cu gasca de prieteni si de interactiunile cu cei din jurul tau.

→ atunci cand totul se poate rezolva din spatele unui e-mail, apel, mesaj, tinzi sa te ascunzi in fata unui ecran. Devii comod cu acest stil si parca te „izolezi” putin de interactiunea umana. Este ok sa preferi solutiile rapide, dar nu uita de intalnirile live cu gasca de prieteni si de interactiunile cu cei din jurul tau. Tehnologia promoveaza un stil de viata sedentar → la fel, cu cat consumi mai mult Netflix, cu cat stai mai mult pe canalele de Social Media (si stim prea bine ca 5 minute pe TikTok se transforma in ore), cu atat o sa ai un stil de viata mai sedentar. La fel, daca ii lasi pe cei mici doar in fata televizorului si a tabletei, sau sa se joace doar online, s-ar putea sa prefere acest tip de interactiune in loc sa isi faca prieteni reali, sa exploreze imprejurimile. Asa ca gaseste un ehilibru intre orele petrecute in fata unui ecran si orele in care te plimbi, gatesti, citesti, te joci (de preferat, boardgames sau altceva).

→ la fel, cu cat consumi mai mult Netflix, cu cat stai mai mult pe canalele de Social Media (si stim prea bine ca 5 minute pe TikTok se transforma in ore), cu atat o sa ai un stil de viata mai sedentar. La fel, daca ii lasi pe cei mici doar in fata televizorului si a tabletei, sau sa se joace doar online, s-ar putea sa prefere acest tip de interactiune in loc sa isi faca prieteni reali, sa exploreze imprejurimile. Asa ca gaseste un ehilibru intre orele petrecute in fata unui ecran si orele in care te plimbi, gatesti, citesti, te joci (de preferat, boardgames sau altceva). Afectiuni psihice – depresie, anxietate, tulburari ale somnului → partea usor mai neplacuta a accesului la date precum video, poze, continut de Social Media este ca se creeaza prea des tipare de „asa da” (trebuie sa ai o anumita inaltime, greutate, un anumit stil si job etc.). Si de aici pot aparea frustrarile legate de propria persoana.

Sa fii conectat in mod constant adauga un nou grad de stres → teama de a rata un e-mail, un apel, de a nu fi la curent cu noutatile de ultima ora, toate acestea te pot afecta intr-un mod negativ.

Ca sa te bucuri doar de avantajele tehnologiei si sa nu o lasi sa te afecteze foarte mult este important sa iti stabilesti cu atentie domeniile de interes, sa petreci un timp limitat pe dispozitivele electronice.

Cu toate ca aspectele negative prezentate mai sus erau legate de faptul ca internetul iti poate afecta personalitatea si relatiile, iata ca, in ultima vreme, ni se demonstreaza ca online-ul ne este un aliat de nadejde. Pe perioada starii de urgenta totul s-a mutat aici – scoala, job-ul, petrecerile, discutiile cu prietenii. Impactul tehnologiei asupra vietii cotidiene depinde doar de tine. Tu esti cel care face regulile.

Momentele cheie din tehnologia informațiilor care au transformat-o în cea mai utilă unealtă a oamenilor

Pagini de [cod] Marți, 09 Iunie 2020, 15:33

Răzvan Băltărețu •

Lucrăm mai mult de oriunde, comunicăm mai mult de la distanță, cumpărăm imediat tot ce ne-ar trebui și putem găsi mai repede ca niciodată aproape orice informație ne-ar trebui. Toate acestea se susțin pe internet și, în plan mai mare, pe tehnologie. Dar care sunt tehnologiile pe care le folosim în prezent și care, în urmă cu jumătate de secol, ar fi părut science fiction?

Tehnologia, cea mai utilă unealtă a oamenilor Foto: Freepik

O comparație foarte bună între ce-a fost și ce-avem e între telefonul tău și computerul care a ajutat omul să ajungă pe Lună. Apollo Guidance Computer (AGC) a fost echipamentul dezvoltat la MIT (Massachusetts Institute of Technology) și utilizat în timpul misiunii Apollo care a pus primii doi oameni pe Lună. Acesta avea un spațiu de stocare de 72 KB și 0.004096 KB de memorie RAM. Acea memorie RAM putea stoca 2.048 de cuvinte, fiecare a câte 16 biți. Cel mai probabil n-ar fi putut stoca nici măcar acest articol. Și există în prezent becuri sau termometre inteligente mai puternice decât acel computer.

Sursa foto: Wikimedia Commons

Dar a stocat tot ce-a fost nevoie pentru această reușită a omului. Incredibil, dar iată ce avem în prezent: telefoane de nivel mediu care au cel puțin 6 GB memorie RAM și stocare care începe de la 64 GB, dacă nu chiar 128 GB.

Sigur, tehnologia a avansat rapid și datele de mai sus nu sunt utile doar ca să ne minunăm, ci să ne dăm seama că avem la îndemână instrumente care ne pot ajuta enorm. Iar perioada pandemiei ne-a mai arătat ceva important. De aici începem „Pagini de [cod]”, demersul prin care ne-am propus să-ți prezentăm de ce tehnologia, chiar și când n-o vedem direct, e spectaculoasă.

Nimic nu e prea old fashion când ai nevoie să fii eficient

De pe un telefon poți face aproape orice, de la poze și video până la programare, design sau comunicare. Totuși, perioada de izolare, aplicată într-o formă sau alta în majoritatea țărilor, ne-a arătat că există o nevoie de echipamente puternice, clasice, despre care am fi putut spune în urmă cu 10 ani că sunt obsolete. Dar nu-s deloc învechite.

În 1999, David Clark a venit cu termenul „post PC” pentru perioada în care omul nu va mai fi dependent de computere mari, greoaie. În același an, Bill Gates a propus o altă abordare: „PC Plus”. Acea abordare a fondatorului Microsoft a prins și o vedem și-n prezent.

Bine, dar ce-i un PC?

La întrebarea de mai sus ai fi dispus să spui că-i orice computer care rulează Windows sau macOS, laptop sau calculator tradițional, dependent mai mult sau mai puțin de-o priză, care are tastatură și mouse sau touchpad. Da, acesta e un PC. Vine în mii de forme și configurații anual, la diverse niveluri de preț. Dar fără sistemul de operare ar fi un morman de circuite, metal și plastic.

Sistemul de operare nu-i unicat doar pentru computere. Dar acolo interacționăm cel mai des cu el. Dezvoltarea celor pe care le știm în prezent a început în anii ‘60, când IBM a anunțat OS/360 dedicat computerelor mainframe (acelea cât un frigider, extraordinar de scumpe și cât de cât eficiente pentru ce aveau oamenii nevoie pe-atunci). Până la finalul anilor ‘80, au fost tot mai multe companii care au încercat, și reușit, să creeze și întrețină sisteme de operare pentru acele computere imense. Ba chiar și General Electric a fost implicată, în anii ‘60, în această piață.

Ce ne interesează pe noi sunt însă computerele personale. Și acolo au fost numeroase încercări, dar două au rămas în istorie: Commodore 64 și Apple II. Ambele foloseau sisteme de operare dezvoltate pentru procesoare pe 8 biți și hardware-ul era dependent de software. Nu putem discuta despre multitasking în această etapă, că aceste echipamente aveau 4 sau 8 KB de memorie și procesoarele nici măcar n-aveau un sistem prin care să gestioneze memoria.

Când vine vorba de Apple și Microsoft, cele mai vizibile companii din zona asta, probabil crezi că doar cea din urmă a avut un DOS. E fals. Ambele au avut. Că, la acea vreme, un Disk Operating System era ceva generic.

Până în anii ‘80 și ‘90, ambele companii și-au stabilizat sistemele de operare și așa ajungem în prezent la macOS și Windows, iar Linux în plan secundar, deși nu când vine vorba de cloud. Dar despre asta un pic mai târziu. Revenind la anii ‘60, AT&T la Bell Labs a dezvoltat atunci un sistem denumit Unics. Din 1973 a fost dat și altora, interesați să-l folosească, iar până la finalul acelui deceniu a fost redenumit în Unix și a devenit primul sistem de operare „portabil”. De ce contează? Pentru că el e fundația macOS de azi. Și inițial tot sistemul de operare a fost dezvoltat în C, limbaj de programare creat tot la Bell Labs.

Mai sunt două momente importante pentru sistemele de operare. În 1981, Microsoft a lansat MS-DOS, primul său sistem de operare. Era destinat computerelor personale ale IBM. Și cât Microsoft colabora cu IBM pentru sistemul de operare clasic, unde nu puteai interacționa cu un sistem decât prin command line, Apple a lansat în 1983 computerul Lisa. Nimic notabil pentru hardware, dar un pas extraordinar pentru software: sistemul de operare Lisa OS. Era construit pe Xenix, o versiune a Unix. Și Lisa OS a fost primul sistem de operare cu interfață grafică și suport pentru mouse. A fost o revoluție.

Pe repede înainte, până în prezent, Apple, Microsoft și Linux (ca întreg ecosistem) s-au stabilizat ca fiind cei mai mari trei furnizori de sisteme de operare. În timp ce primele două companii și-au popularizat produsele prin hardware și parteneriate cheie, Linux a crescut cumva diferit și ceva mai interesant. Prima versiune a Linux a apărut în 1991.

Linux e creația lui Linus Torvalds și a fost construit pe-o premisă simplă, dar extrem de puternică: acces gratuit și neîngrădit la tehnologie. Filosofia a fost popularizată de Richard Stallman în anii ‘80, același om care a creat Free Software Foundation și a scris primul regulament GNU General Public License în 1989. Scopul lui era să creeze un ecosistem Unix cu software gratuit. Aceste detalii sunt importante, deoarece Linux a devenit în timp emblema mișcării open source, a spart monopolul companiilor care controlau software-ul și, pentru că era gratuit, a putut fi folosit pentru a crea tehnologii noi, cum ar fi Chrome OS sau Android.

Și mai e un „sistem de operare” de care să nu uităm: web-ul. Între internet și web e o diferență fundamentală. Primul reprezintă infrastructura hardware, firele care pleacă dintr-un loc, conectate în alt loc și aduc oamenii mai aproape într-o rețea. La scară mare internetul e la fel ca o cameră în care ai două computere conectate printr-un cablu. În particular, când vorbim de web, vorbim de platformele online pe care le folosim, de la Facebook și Instagram, până la site-uri de știri, de jocuri sau de streaming. Toate acestea au pornit dintr- un singur moment: 6 august 1991 cu prima pagină web pe care încă o poți vizita aici.

Sursa foto:

Proiectul „world wide web” e creația lui Tim Berners-Lee, care a folosit un computer NeXT (cu sistem de operare bazat pe Unix), și a pus bazele HTML (Hypertext Markup Language), pe care acum îl vedem peste tot și care ne permite să ne bucurăm de tot ce înseamnă web. În aceeași perioadă a fost creat și Mosaic, primul browser cu interfață grafică. Pentru că ce- ar fi web-ul fără imagini, sunet și-o formă frumoasă de prezentare? Probabil ar fi plictisitor.

Infrastructura critică a tuturor echipamentelor noastre

Vorbim de Windows, macOS, Linux și web. În spatele fiecărui produs digital stă însă, de fiecare dată, limbajul de programare. de exemplu, e construit pe JavaScript și TypeScript pentru front-end și C, C++, Go, Java, Python și Java pentru back-end. Pentru baza de date sunt folosite Bigtable și MariaDB. de cealaltă parte, e construit pe JavaScript, iar ca back-end folosește Hack, PHP, Erland, D, XHP și Haskell (suplimentar față de Uite încă un exemplu: se bazează pe JavaScript pentru front-end și Java, C++ și Perl pentru back-end.

Majoritatea site-urilor mari se bazează pe JavaScript, C și versiuni de C, cum ar fi C# și PHP.

Dintre toate aceste limbaj de programare, Python are calitatea de-a crea două sentimente: e excelent și bun de folosit sau e bun, dar păcat că nu poate fi folosit pe proiecte mari. Și, cumva, Instagram a contrazis asta. Compania a avut un motto eficient la început: „Fă lucrurile simple la început”. Și s-a bazat pe Python pentru back-end.

Mai sus, la Google, am menționat și Go. Și acesta e relevant, pe de o parte, pentru că poate oferi la nivel enterprise uneltele necesare pentru a construi produse digitale, dar și pentru că-i un limbaj de programare relativ nou (față de toate celelalte), dar bazat pe C și C++. A fost creat de Google și lansat în 2009. Acesta e un exemplu excelent despre cum tehnologia evoluează și sunt necesare instrumente pentru a ține pasul cu ea. Go a început să fie dezvoltat prin 2007 și e soluția de a îmbunătăți productivitatea în programare pe măsură de infrastructura hardware este din ce în ce mai performantă, dar și pentru că vorbim de tot felul de dispozitive, de la computerele clasice la cele portabile din buzunarele noastre.

O abordare similară a avut-o Apple, în 2014, când a anunțat Swift. Asemenea ca Go, e un limbaj de programare nou construit pe Objective-C, capabil să folosească librării de C și C++. Și Objective-C în sine e interesant. A fost licențiat în 1988 de NeXT (companie fondată de Steve Jobs, după Apple) și din 2014 continuă să existe sub forma Swift.

Swift este, în egală măsură, un exemplu de ce înseamnă tehnologia modernă. A fost dezvoltat ca limbaj comun de programare pentru iOS, iPadOS, macOS, wathcOS tvOS, Linux și chiar z/OS (pentru supercomputere). Și rulează pe macOS, Linux și Windows.

Dezvoltarea acestui limbaj de programare pe care Apple îl prezintă drept modern, sigur și incredibil de rapid, a început în 2010. Și, după cum a spus Chris Lattner, echipa care s-a ocupat de dezvoltare s-a inspirat de la cum funcționează limbajele precedente: Objective-C, Rust, Haskell, Ruby, Python, C# și chiar CLU, un limbaj dezvoltat în anii ‘70 la MIT.

În regulă, încă se inovează în programare și tot ce s-a creat înainte poate fi o sursă de inspirație, dar ce-a fost înainte de orice?

Sursa foto:

În 1957, a apărut limbajul de programare care, într-o formă sau alta, stă la baza a tot ce-i tehnologia de acum. Fortran (Formula Translation). Atât numele, cât și draftul specificațiilor de la IBM îți arată ce stă, de fapt, la baza programării. În noiembrie 1954, a fost finalizată schița proiectului Fortran și numele draftului a fost: „The IBM Mathematical Formula Translating System”. Da, acel limbaj de programare a „tradus” matematica pentru computere și-a folosit-o ca, decenii mai târziu, să rezolvăm cu câteva click-uri sarcini care altfel ar fi luat ore bune și drumuri lungi.

Această eficiență se bazează puternic pe cloud. Sau, altfel spus, se bazează pe un computer care nu-i la tine, dar care face sarcini pentru tine. Și cloudul a extins incredibil de mult capabilitățile tehnologiei, de la stocare la distanță până la gaming direct din cloud. Amazon, Google sau Microsoft sunt doar trei jucători mari din industria asta.

Surpriza mai mare e când vine vorba de software: Linux e folosit, într-o versiune sau alta, pentru mai mult de 90% din cloud. Da, acest sistem de operare open source lansat la începutul anilor ‘90 a ajuns în aproape 20 de ani să fie componenta critică în cea mai importantă structură a tehnologiei moderne.

Linux e un exemplu foarte bun despre ce înseamnă tehnologia cu adevărat: e modular, consumă puțină energie, e open source și e scalabilă. Open source nu înseamnă însă că e doar gratuit și atât. Mai degrabă conceptul de open source ajută când vrei să rezolvi problemele cu un software. Cu mii de oameni având acces la acel software, poți face debugging mult mai ușor decât dacă ai avea echipe dedicate. Asta și pentru că sunt distribuiții de Linux vândute cu bani. Dar fundația e tot acolo, în acel demers open source.

Trăsăturile acestui sistem de operare pot fi aplicate și pe tehnologiile pe care le folosim și care ne-au ajutat în perioada izolării să ne facem treaba. Avem nevoie de unelte modulare, eficiente, scalabile și la care să avem acces.

Telefonul – dacă e iOS e bazat pe Unix, dacă e Android e bazat pe Linux – e excelent ca să comunicăm, să facem poze și chiar să lucrăm. Computerul – macOS, Linux sau Windows – e cel mai performant instrument ca să fim productivi prin aplicații construite în limbaj de programare mai vechi sau mai noi, dar ale căror baze au fost puse când tot ce facem acum încă era SF. Televizorul inteligent și el se bazează pe o infrastructură critică prin care devine operațional și util. Dacă e smart TV, folosește webOS, Tizen sau Android. Dacă nu e, are doar un sistem de operare de bază, cam cum are și cuptorul cu microunde, frigiderul sau mașina de spălat. Apoi, toate acestea le avem conectate le internet, această masă de milioane de dispozitive controlate prin milioane de aplicații și zeci de limbaje de programare.

Nu putem vorbi, în 2020, de vreo epocă „post-ceva”. PC-ul încă e util, telefonul asemenea și, după cum am arătat mai sus, limbaje de programare ca C se întind pe atât de multe decenii și au creat atât de multe produse, încât nu putem spune că le-a trecut vremea. Odată cu criza medicală am trecut majoritatea dintre noi la experimentul de-a lucra de-acasă sau de oriunde. Și am reușit. Am putea chiar spune că, în ultima jumătate de secol, ne-am pregătit, prin tehnologie, să depășim orice obstacol.