Un cunoscut producător de electronice a anunţat că va înfiinţa o companie de maşini electrice
Firma japoneză de tehnologie "explorează o lansare comercială" a vehiculelor electrice şi va lansa o nouă companie, Sony Mobility Inc, în primăvară, a declarat preşedintele Sony, Kenichiro Yoshida, în cadrul unei conferinţe de presă înainte de Consumer Electronics Show din SUA, potrivit The Guardian.
Yoshida a prezentat miercuri un prototip de vehicul utilitar sport, Vision-S 02, care utilizează aceeaşi platformă de vehicul electric ca şi Vision-S 01, un coupe anunţat anterior, care a început să fie testat pe drumurile publice din Europa începând cu decembrie 2020.
„Cu tehnologiile noastre de imagistică şi detecţie, cloud, 5G şi divertisment, combinate cu măiestria noastră în materie de conţinut, credem că Sony este bine poziţionată ca o companie de divertisment creativ pentru a redefini mobilitatea", a spus el.
Un număr tot mai mare de companii de electronice de consum au analizat posibilitatea de a viza piaţa în plină expansiune a maşinilor electrice. Succesul producătorului american de automobile electrice Tesla a transformat-o într-una dintre companiile cu cea mai mare valoare din lume şi a stimulat o serie de potenţiali imitatori, de la companii auto tradiţionale la startup-uri.
Securitatea cibernetică: în ce fel combate UE amenințările cibernetice
Infografic - Principalele amenințări cibernetice în UE Vizualizați întregul infografic
UE ia măsuri pentru a aborda provocările în materie de securitate cibernetică. Pe această pagină, puteți afla mai multe despre activitățile UE pentru:
sporirea rezilienței cibernetice
combaterea criminalității informatice
stimularea diplomației cibernetice
consolidarea apărării cibernetice
stimularea cercetării și inovării
protejarea infrastructurii critice
O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.
Calendar Consiliul adoptă concluzii cu privire la un cadru pentru un răspuns coordonat al UE la campaniile hibride Spațiul cibernetic: Consiliul convine asupra consolidării securității cibernetice a UE și asupra prevenirii atacurilor cibernetice Atacurile cibernetice: Consiliul prelungește regimul de sancțiuni Consolidarea securității cibernetice și a rezilienței la nivelul UE – acord referitor la Directiva NIS 2 Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA): s-a ajuns la un acord provizoriu Cronologie completă
Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.
Un răspuns mai solid în materie de securitate cibernetică pentru a construi un spațiu cibernetic deschis și securizat poate spori încrederea cetățenilor în instrumentele și serviciile digitale.
În octombrie 2020, liderii UE au solicitat consolidarea capacității UE de a:
se proteja împotriva amenințărilor cibernetice
asigura un mediu de comunicare securizat, în special prin criptarea cuantică
asigura accesul la date în scopuri judiciare și de asigurare a respectării legii
Promovarea rezilienței cibernetice
Strategia de securitate cibernetică a UE
În decembrie 2020, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE. Scopul acestei strategii este de a consolida reziliența Europei la amenințările cibernetice și de a asigura faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale fiabile și de încredere. Noua strategie conține propuneri concrete de punere în aplicare a unor instrumente de reglementare, de investiții și de politică.
La 22 martie 2021, Consiliul a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică, care subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale. Miniștrii din UE au stabilit ca obiectiv-cheie atingerea autonomiei strategice, menținând în același timp o economie deschisă. Aceasta include consolidarea capacității de a face alegeri autonome în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida poziția de lider a UE în domeniul digital și capacitățile sale strategice.
De asemenea, UE lucrează la două propuneri legislative pentru a aborda riscurile actuale și viitoare online și offline:
o directivă actualizată pentru mai bună protecție a rețelelor și a sistemelor informatice
o directivă nouă privind reziliența entităților critice
Ce este securitatea cibernetică? Securitatea cibernetică include activitățile necesare pentru protejarea rețelelor și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestor sisteme și a altor persoane afectate de amenințări cibernetice. (Regulamentul UE privind securitatea cibernetică)
Regulamentul UE privind securitatea cibernetică
Regulamentul UE privind securitatea cibernetică a intrat în vigoare în iunie 2019 și a introdus:
un sistem de certificare la nivelul UE
un mandat nou, mai solid, pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică
Sistemul de certificare a securității cibernetice la nivelul UE
Certificarea joacă un rol esențial în asigurarea unor standarde ridicate de securitate cibernetică pentru produsele, serviciile și procesele TIC. Faptul că diferitele țări din UE utilizează în prezent diferite sisteme de certificare a securității generează fragmentarea pieței și obstacole de reglementare.
Prin Regulamentul privind securitatea cibernetică, UE a introdus un cadru unic de certificare la nivelul UE, care:
va consolida încrederea
va stimula și mai mult creșterea pieței securității cibernetice
va facilita comerțul în întreaga UE
Cadrul va oferi un set cuprinzător de norme, cerințe tehnice, standarde și proceduri.
Piața securității cibernetice a UE Țările europene ocupă 18 din primele 20 de locuri în indicele mondial al securității cibernetice
Valoarea pieței securității cibernetice a UE este estimată la peste 130 de miliarde EUR și crește cu o rată de 17% pe an
UE numără peste 60 000 de întreprinderi în domeniul securității cibernetice și peste 660 de centre de expertiză în materie de securitate cibernetică
Agenția UE pentru Securitate Cibernetică
Noua Agenție a UE pentru Securitate Cibernetică se bazează pe structurile predecesoarei sale, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, având acum un rol consolidat și un mandat permanent. În plus, agenția a adoptat același acronim, ENISA.
Aceasta sprijină statele membre, instituțiile UE și alte părți interesate să gestioneze atacurile cibernetice.
Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice
Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS) a fost introdusă în 2016, fiind prima măsură legislativă adoptată vreodată la nivelul UE cu scopul de a spori cooperarea dintre statele membre cu privire la chestiunea vitală a securității cibernetice. Prin intermediul acesteia au fost instituite obligații de securitate pentru operatorii de servicii esențiale (în sectoare critice precum energia, transporturile, sănătatea și finanțele) și pentru prestatorii de servicii digitale (piețele online, motoarele de căutare și serviciile de cloud).
În decembrie 2020, Comisia Europeană a propus o Directivă NIS revizuită (NIS2) care să înlocuiască directiva din 2016. Noua propunere răspunde evoluției peisajului amenințărilor și ține seama de transformarea digitală, care a fost accelerată de criza provocată de pandemia de COVID-19.
Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind noile măsuri în mai 2022. Noua legislație va:
asigura o mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora
extinde domeniul de aplicare al normelor
Viața ta online: cum vă face UE această viață mai ușoară și mai sigură? UE lucrează în mod activ la îmbunătățirea mediului digital în beneficiul tuturor europenilor. Viața noastră digitală trebuie să fie sigură, ușoară și să respecte libertățile fundamentale. Citiți articolul nostru pentru a descoperi modul în care UE protejează utilizatorii online, asigură securitatea cibernetică și facilitează schimbul de informații între sistemele de e-justiție ale statelor membre ale UE. Consultați articolul nostru
Combaterea criminalității informatice
Criminalitatea informatică îmbracă diferite forme și multe infracțiuni comune sunt facilitate de mijloace informatice. De exemplu, infractorii pot:
să preia controlul asupra dispozitivelor personale utilizând programe malware
să fure sau să compromită date cu caracter personal și proprietate intelectuală pentru a comite fraude online
să utilizeze internetul și platformele de comunicare socială pentru a distribui conținut ilegal
să utilizeze „darknetul” pentru a vinde bunuri ilicite și servicii de piratare
Unele forme de criminalitate informatică, cum ar fi exploatarea sexuală online a copiilor, provoacă prejudicii grave victimelor lor.
În cadrul Europolului a fost creat un centru european specializat de combatere a criminalității informatice, pentru a ajuta țările UE să ancheteze infracțiunile online și să dezmembreze rețelele infracționale.
Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) este o inițiativă pentru securitate sub comanda statelor membre având ca scop identificarea, prioritizarea și abordarea amenințărilor reprezentate de criminalitatea organizată internațională. Combaterea atacurilor cibernetice este una dintre prioritățile sale.
Combaterea fraudelor legate de mijloacele de plată fără numerar
Frauda și contrafacerea în legătură cu mijloacele de plată fără numerar reprezintă o amenințare gravă la adresa securității UE și constituie un venit semnificativ pentru criminalitatea organizată. În plus, acest tip de fraudă afectează încrederea consumatorilor în securitatea tehnologiilor digitale.
În aprilie 2019, UE a adoptat noi norme de combatere a fraudelor legate de mijloacele de plată fără numerar. Statele membre ar trebui să le pună în aplicare din 2021.
Îmbunătățirea siguranței copiilor în mediul online
Comisia Europeană intenționează să propună legislație nouă pentru a combate abuzurile sexuale asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora în mediul online. Între timp, UE a adoptat norme temporare, ca derogare de la articolul 5 alineatul (1) și de la articolul 6 alineatul (1) din Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, pentru a permite furnizorilor de servicii de webmail și de mesagerie să continue să detecteze abuzurile sexuale online asupra copiilor.
În mai 2021, negociatorii din partea Consiliului și a Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la măsurile temporare care le permit furnizorilor de servicii de comunicații electronice precum serviciile de webmail și de mesagerie să continue să detecteze, să elimine și să semnaleze abuzul sexual online asupra copiilor, ceea ce include și măsurile de combatere a ademenirii copiilor în scopuri sexuale, până la adoptarea măsurilor legislative permanente. Măsurile au intrat în vigoare în august 2021 și vor expira în 2024.
Justiție și asigurarea respectării legii
Normele și politicile UE abordează și alte aspecte legate de justiție și de asigurarea respectării legii ale combaterii criminalității informatice și a criminalității în general, cum ar fi accesul la probele electronice, criptarea și păstrarea datelor.
Accesul la probele electronice
Infractorii exploatează tehnologia digitală pentru a comite infracțiuni și pentru a ascunde activități ilicite. Prin urmare, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare se bazează tot mai mult în anchetele și urmările lor penale pe probele electronice, precum texte, e-mailuri sau aplicații de mesagerie.
Acesta este motivul pentru care UE lucrează la norme noi care vor facilita și vor accelera accesul transfrontalier la probele electronice.
Pentru a ușura și mai mult accesul transfrontalier la probele electronice în cadrul procedurilor penale, UE:
negociază un acord cu SUA – țara în care sunt situați cei mai mulți prestatori de servicii
– țara în care sunt situați cei mai mulți prestatori de servicii participă la negocierile pentru cel de al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta
Criptarea
UE se străduiește să stabilească o discuție activă cu industria tehnologiei pentru a se obține echilibrul adecvat între asigurarea continuării utilizării unei tehnologii de criptare solide și garantarea exercitării competențelor autorităților de aplicare a legii și ale autorităților judiciare în aceleași condiții ca în mediul offline.
În decembrie 2020, Consiliul a adoptat o rezoluție privind criptarea, evidențiind nevoia atât de securitate prin criptare, cât și de securitate în pofida criptării.
Păstrarea datelor
În prezent, pentru a combate criminalitatea în mod eficace, este important ca prestatorii de servicii să păstreze anumite date care pot fi divulgate în anumite condiții stricte în scopul combaterii criminalității. Cu toate acestea, păstrarea datelor poate încălca drepturile fundamentale individuale, în special drepturile la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal.
Consiliul a adoptat concluzii privind păstrarea datelor din comunicațiile electronice în scopul combaterii criminalității. Consiliul a însărcinat Comisia să colecteze informații suplimentare și să organizeze consultări specifice, în cadrul unui studiu cuprinzător privind posibile soluții pentru păstrarea datelor, inclusiv luarea în considerare a unei viitoare inițiative legislative.
Stimularea diplomației cibernetice
Uniunea Europeană și statele sale membre promovează cu fermitate un spațiu cibernetic deschis, liber, stabil și securizat, în care drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept să fie pe deplin respectate în scopul stabilității sociale, al creșterii economice, al prosperității și al integrității unor societăți libere și democratice.
UE investește mult efort pentru a se proteja împotriva amenințărilor cibernetice provenind din țări terțe, în special prin intermediul unui răspuns diplomatic comun denumit „setul de instrumente pentru diplomația cibernetică”. Acest răspuns include cooperare și dialog diplomatice, măsuri preventive împotriva atacurilor cibernetice și sancțiuni.
Strategia de securitate cibernetică a UE, adoptată de Comisia Europeană și de SEAE în decembrie 2020, consolidează răspunsul diplomatic al UE la atacurile cibernetice.
Sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice
În mai 2019, Consiliul a stabilit un cadru care îi permite UE să impună sancțiuni specifice pentru a descuraja și a răspunde la atacurile cibernetice, care constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.
Mai precis, acest cadru permite UE, pentru prima dată, să impună sancțiuni unor persoane sau entități care sunt responsabile de atacuri cibernetice sau de tentative de atacuri cibernetice, care oferă sprijin financiar, tehnic sau material pentru astfel de atacuri sau care sunt implicate în alte moduri. Pot fi impuse sancțiuni și altor persoane sau entități asociate cu acestea.
Măsurile restrictive includ:
interzicerea accesului persoanelor care călătoresc înspre UE
înghețarea activelor persoanelor și entităților
Primele sancțiuni pentru atacuri cibernetice au fost impuse la 30 iulie 2020.
Intensificarea apărării cibernetice
Spațiul cibernetic este considerat al cincilea câmp de luptă, la fel de important pentru operațiile militare ca și domeniile terestru, maritim, aerian și spațial. Este un domeniu care cuprinde totul, de la rețelele de informații și telecomunicații, infrastructură și datele pe care le sprijină până la sistemele informatice, operatori și persoanele împuternicite de operatori.
UE cooperează în domeniul apărării în spațiul cibernetic prin activitățile Agenției Europene de Apărare (AEA), în colaborare cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică și cu Europolul. AEA sprijină statele membre în construirea unei forțe de muncă militare competente în domeniul apărării cibernetice și asigură disponibilitatea unei tehnologii proactive și reactive în domeniul apărării cibernetice.
Strategia de securitate cibernetică a UE, adoptată în decembrie 2020 de Comisie și SEAE, consolidează:
coordonarea apărării cibernetice
apărării cibernetice cooperarea și consolidarea capabilităților de apărare cibernetică
Finanțare și cercetare
Planul de redresare
Securitatea cibernetică este una dintre prioritățile UE în răspunsul la pandemia de COVID-19, în timpul căreia atacurile cibernetice s-au intensificat. Planul include investiții suplimentare în acest domeniu.
Orizont Europa
Găsirea unor soluții inovatoare care să ne poată proteja împotriva celor mai recente și mai avansate amenințări cibernetice este esențială. Din acest motiv, securitatea cibernetică este o parte importantă a programelor-cadru de finanțare a cercetării și inovării ale UE, Orizont 2020 și succesorul acestuia, Orizont Europa. În mai 2020, UE a angajat 49 de milioane EUR pentru a stimula inovarea în domeniul securității cibernetice și al sistemelor de protecție a vieții private.
Europa digitală
În cadrul programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027, UE s-a angajat să investească 1,6 miliarde EUR în capacitatea de securitate cibernetică și în implementarea pe scară largă a infrastructurilor și instrumentelor de securitate cibernetică în întreaga UE pentru administrații publice, întreprinderi și persoane fizice.
Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică
În decembrie 2020, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord informal cu privire la propunerea de înființare a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, care să fie sprijinit de o rețea de centre naționale de coordonare.
Consiliul a adoptat regulamentul de instituire a centrului și a rețelei în aprilie 2021.
Noul centru are următoarele obiective:
să îmbunătățească în continuare reziliența cibernetică
să sprijine implementarea celor mai recente tehnologii în materie de securitate cibernetică
să sprijine startupurile și IMM-urile din sectorul securității cibernetice
să consolideze cercetarea și inovarea în domeniul securității cibernetice
să contribuie la eliminarea lacunelor în materie de competențe în domeniul securității cibernetice
Bucureștiul a fost selectat de statele membre ale UE pentru a găzdui sediul noului centru.
Securitatea cibernetică a infrastructurii critice
Dispozitive conectate securizate
Dispozitivele conectate, inclusiv echipamentele, senzorii și rețelele care alcătuiesc internetul obiectelor, și securitatea acestora vor juca un rol-cheie în conturarea în continuare a viitorului digital al Europei.
În decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care sunt recunoscute utilizarea sporită a produselor de consum și a dispozitivelor industriale conectate la internet și noile riscuri aferente pentru protejarea vieții private, securitatea informațiilor și securitatea cibernetică. Concluziile stabilesc priorități vizând abordarea acestui aspect esențial și creșterea competitivității la nivel mondial a industriei internetului obiectelor din UE, prin asigurarea celor mai înalte standarde de reziliență, siguranță și securitate.
Protejarea rețelelor 5G
Rețelele 5G sunt esențiale nu numai pentru comunicațiile digitale, ci și pentru sectoare critice precum energia, transporturile, sectorul bancar și sănătatea. Asigurarea rezilienței rețelelor 5G este, prin urmare, esențială pentru societatea noastră.
Având în vedere veniturile generate la nivel mondial de rețelele 5G estimate la 225 de miliarde EUR în 2025, tehnologia 5G reprezintă un atu esențial pentru poziția concurențială a Europei pe piața mondială, iar securitatea sa cibernetică este esențială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii.
În ianuarie 2020, UE a convenit asupra unui set de instrumente pentru a identifica un posibil set comun de măsuri pentru atenuarea principalelor riscuri în materie de securitate cibernetică pentru rețelele 5G, precum și pentru a oferi orientări.
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologii Informaționale
a) Sunt înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență;
b) Sunt înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, la programul de studii licență și la programul de studii masterat;
c) Sunt integraliști (au promovat examenele la toate disciplinele de studiu din anul anterior de școlarizare și au promovat examenele la toate disciplinele în sesiunea de iarnă, în cazul studenților din anul I);
d) Sunt studenți în vârstă de până la 35 de ani în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 2, lit. a) din Legea nr. 350/2006, Legea Tinerilor.
Categoriile de studenți beneficiari ai taberelor studențești sunt:
a) studenți – cazuri sociale: – studenți orfani de ambii părinți, cei proveniți din casele de copii sau plasament familial, romi, absolvenți ai liceelor din mediul rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori și cei care beneficiază de burse sociale, aceste categorii reprezentând minimum 20% (în limita locurilor solicitate) din locurile repartizate universităților;
b) studenții cu rezultate deosebite obținute la învățătură în anul precedent de școlarizare, studenții integraliști (studenții care au promovat examenele la toate disciplinele de studiu din anul anterior de școlarizare 2020-2021), iar în cazul studenților din anul I, studenții care sunt integraliști pe semestrul I din anul în curs de școlarizare 2021-2022, în pondere de maxim 85%, cei care au avut activități în cadru organizat, al universităților, la diverse manifestări culturale, artistice, științifice, sportive și de voluntariat în pondere de minim 15% dintre aceștia. Procentele se aplică la numărul de locuri rămase după distribuirea locurilor pentru cazurile sociale prevăzute la lit. a);
c) studenții implicați în acțiuni de voluntariat, activități și proiecte studențești, manifestări culturale, științifice și sportive gestionate de federațiile studențești, legal constituite.
Calendarul organizării concursului pentru locurile de tabere studențești:
5 iulie – 10 iulie 2022 (ora 23.59) – Completarea și depunerea unei cereri tip (vezi Art. 13);
11 iulie 2022 – Întocmirea listelor cu studenții care se încadrează în criteriile mai sus menționate (vezi Art. 15, alin. (1));
12 iulie 2022 – Afișarea listelor cu studenții care se încadrează în criteriile mai sus menționate (vezi Art. 15, alin. (5));
14 iulie 2022 – Afișarea listelor inițiale cu studenții beneficiari (vezi Art. 19);
*contestațiile se pot depune în termen de 24 de ore după afișarea rezultatelor;
18 iulie 2022 – Întrunirea comisiilor de soluționare a contestațiilor (vezi Art. 21);
19 iulie 2022 – Afișarea listelor finale (vezi Art. 22);
28-29 iulie 2022 – Comisiile de selecție de la nivelul facultăților se vor întâlni cu beneficiarii locurilor de tabără stabiliți conform listelor finale (vezi Art. 25).
Studenții care doresc să solicite un loc în tabără trebuie să completeze Anexa 4 și să o transmită la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până pe 10 iulie 2022 la ora 23:59. Cererile, semnate de studenți vor fi însoțite de documentele justificative care atestă implicarea în activități extracurriculare sau încadrarea studentului în unul dintre cazurile sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) și vor primi un număr de înregistrare de la secretariatul facultății. Pentru cazurile sociale din categoria a), documentele justificative pot fi de orice tip, dar să fie eliberate de o instituție a statului român și să reiasă clar încadrarea în această categorie (spre exemplu studenții beneficiari de bursă socială pot solicita o adeverință de la secretariatul facultății – secretara specializării pe care o studiază – care să ateste că beneficiază de bursă socială). Pentru cazurile încadrate în categoria b) – activități de voluntariat, participări la activități cultural-artistice sau științifice – aceștia trebuie să depună o adeverință eliberată de organizația/clubul sportiv/ coordonatorul științific care să ateste activitatea derulată.
Pentru mai multe detalii puteți consulta întreaga metodologie.
Taberele studențești vor avea loc în perioada 09.08-08.09.2022. Taberele studențești vor fi organizate sub forma a unor sejururi de 5 nopți cu mesele incluse, în locații partenere ale Ministerului Tineretului și Sportului, la mare sau la munte. Locațiile, precum și perioadele exacte ale sejururilor vor fi anunțate conform metodologiei după 27 iulie 2022.
